Trend Radar 2026
Cum evolueaza logistica
Radarul tendintelor din logistica: identifica factorii care conteaza cu adevarat pentru a-ti pregati strategia pentru viitor
Tendintele din logistica nu apar peste noapte. Ele sunt influentate de evolutii care depasesc cu mult limitele depozitului. Contextul economic, reglementarile, disponibilitatea fortei de munca, obiectivele de sustenabilitate si progresul tehnologic modeleaza in permanenta modul in care evolueaza logistica.
Pentru a intelege care dintre aceste schimbari sunt cele mai relevante pentru intralogistica, Toyota Material Handling Europe utilizeaza un Trend Radar structurat. Acest cadru ofera o abordare consecventa pentru monitorizarea schimbarilor si evaluarea impactului lor potential asupra operatiunilor logistice.
Privind dincolo de logistica
La baza Trend Radar se afla factorii externi – evolutii care isi au originea in afara industriei logistice, dar care influenteaza in mod direct modul in care sunt proiectate, organizate si gestionate lanturile de aprovizionare si depozitele.
Perspectivele economice, incertitudinea geopolitica, deficitul de forta de munca, cerintele privind sustenabilitatea si ESG, tranzitia energetica, presiunea de reglementare si provocarile din domeniul securitatii cibernetice modeleaza mediul in care logistica trebuie sa functioneze. Acesti factori nu dicteaza solutii specifice, insa influenteaza in mod clar directia in care evolueaza industria.
Tehnologia ca factor facilitator
Automatizarea, digitalizarea si inteligenta artificiala joaca un rol important in numeroase tendinte din logistica. Cu toate acestea, tehnologia nu reprezinta punctul de plecare al Trend Radar.
Tehnologiile sunt privite ca factori facilitatori si sunt evaluate in functie de nivelul lor de maturitate, de valoarea operationala demonstrata si de capacitatea de a fi implementate la scara larga, in conditii de siguranta si fiabilitate. Doar atunci cand aceste criterii sunt indeplinite, tehnologiile trec de la stadiul de potential la aplicatii practice.
De la factorii externi la tendintele din logistica
Factorii externi se transforma in schimbari concrete la nivelul operatiunilor logistice. Ei influenteaza modul in care marfurile sunt depozitate si transportate, cum sunt asigurate vizibilitatea si rezilienta, cum este gestionata energia si cum pot oamenii sa lucreze mai sigur si mai eficient in mediile logistice.
Aici prind contur tendintele din logistica. Nu ca simple concepte teoretice, ci ca raspunsuri practice la provocarile si asteptarile cu care se confrunta organizatiile de-a lungul lantului de aprovizionare. Acestea sunt evolutiile care se regasesc pe radarul nostru.
Ce inseamna termenii din categoria „Factori externi” din Trend Radar?
- Perspective economice – Reprezinta estimarea evolutiei economiei, incluzand cresterea PIB, inflatia, ocuparea fortei de munca si schimburile comerciale. In logistica, perspectivele economice influenteaza increderea in investitii, cererea pentru spatii de depozitare si disponibilitatea companiilor de a investi in proiecte de automatizare.
- Cybersecurity – Reprezinta ansamblul masurilor de protectie a sistemelor digitale, retelelor si datelor impotriva accesului neautorizat si a atacurilor cibernetice. Pe masura ce depozitele devin tot mai conectate, securitatea cibernetica devine esentiala pentru prevenirea intreruperilor operationale si protejarea datelor.
- Impact geopolitic – Se refera la efectele pe care relatiile internationale, conflictele si deciziile politice le au asupra comertului si economiei. In logistica, instabilitatea geopolitica poate perturba lanturile de aprovizionare, modifica rutele comerciale si accelera tendinte precum regionalizarea sau relocarea productiei.
- Bariere comerciale – Sunt restrictii impuse de guverne asupra comertului international, precum tarifele vamale, cotele de import sau cerintele de reglementare. Acestea influenteaza costurile logistice, planificarea rutelor si deciziile privind amplasarea depozitelor si centrelor de distributie.
- Conformitate ESG – ESG (Environmental, Social, and Governance) reprezinta respectarea cerintelor privind mediul, responsabilitatea sociala si guvernanta corporativa. Reglementarile europene transforma ESG intr-o cerinta operationala, determinand investitii in monitorizarea emisiilor, raportarea sustenabilitatii si transparenta lantului de aprovizionare.
- Angajamentul Net Zero – Reprezinta angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera pana aproape de zero si de a compensa emisiile reziduale. In logistica, acest obiectiv se traduce prin electrificarea flotelor, utilizarea energiei regenerabile, proiectarea unor facilitati eficiente energetic si reducerea emisiilor Scope 1, 2 si 3.
- Deficitul cu forta de munca – Apare atunci cand cererea de personal depaseste oferta disponibila. In logistica europeana, acest fenomen accelereaza investitiile in automatizare, robotica si strategii de atragere si pastrare a angajatilor.
- Economia circulara – Model economic care urmareste reducerea deseurilor prin reutilizare, reparare, reconditionare si reciclare, inlocuind modelul liniar bazat pe consum si eliminare. Pentru logistica, acest lucru implica dezvoltarea fluxurilor de retur, utilizarea ambalajelor reutilizabile si gestionarea ciclului de viata al produselor.
- Diversitate, echitate si incluziune – (Diversity, Equity & Inclusion – DE&I) – Reprezinta politicile prin care organizatiile asigura tratament echitabil, reprezentare diversa si un mediu de lucru incluziv. In logistica, acestea contribuie la atragerea si fidelizarea talentelor intr-o piata a muncii tot mai competitiva.
- Schimbarea competentelor – Descrie evolutia abilitatilor necesare angajatilor pe masura ce tehnologia si modelele de afaceri se transforma. In logistica, creste nevoia de competente digitale, analiza datelor si operarea sistemelor automatizate, alaturi de experienta operationala traditionala.
- Servitizare– Tendinta de a oferi servicii si rezultate, nu doar produse. In logistica, aceasta se reflecta prin modele bazate pe abonamente, automatizare ca serviciu si solutii integrate care combina echipamente, software si servicii de suport.
- Ecosisteme si parteneriate – Reprezinta colaborarea dintre organizatii care isi combina competentele pentru a crea valoare comuna. In logistica, integrarea depozitelor automatizate necesita cooperarea dintre producatori de echipamente, dezvoltatori de software, integratori si furnizori de servicii.
- Directiile Comisiei Europene – Reprezinta prioritatile strategice si legislative stabilite de Uniunea Europeana. Pentru logistica, acestea includ reglementari privind sustenabilitatea, transformarea digitala si competitivitatea industriala, influentand planificarea investitiilor si conformitatea.
- Noul peisaj energetic – Descrie tranzitia catre surse regenerabile de energie, electrificare, sisteme avansate de stocare si hidrogen verde. In logistica, aceasta creeaza oportunitati pentru producerea locala a energiei si optimizarea costurilor, dar aduce si provocari legate de infrastructura si capacitatea retelelor electrice.
- Imbatranirea populatiei – Tendinta demografica de crestere a varstei medii a populatiei, determinata de scaderea natalitatii si cresterea sperantei de viata. Pentru logistica, aceasta accentueaza deficitul de forta de munca si creste nevoia de automatizare si de solutii ergonomice.
- Obiectivul global Net Zero – Reprezinta obiectivul global de echilibrare a emisiilor de gaze cu efect de sera cu absorbtia acestora, pentru a opri cresterea concentratiei de CO₂ din atmosfera. Acest obiectiv influenteaza reglementarile, asteptarile clientilor si investitiile in decarbonizarea operatiunilor logistice.
- Preturi dinamice la energie – Sistem de tarifare in care pretul energiei electrice variaza in functie de cerere si oferta. Pentru operatorii logistici, acest model permite reducerea costurilor prin programarea consumului energetic, a incarcarii echipamentelor si a altor procese in intervalele cu tarife reduse.
- Pasaportul Digital al Produsului – Document digital impus de Uniunea Europeana, care insoteste produsul pe tot parcursul ciclului sau de viata si contine informatii despre materiale, productie, impact asupra mediului, posibilitati de reparare si reciclare. Introducerea treptata a DPP impune operatorilor logistici noi cerinte privind colectarea, scanarea si gestionarea datelor, consolidand trasabilitatea, vizibilitatea lantului de aprovizionare si conformitatea ESG.
Ce inseamna termenii din categoria „Instrumente si tehnologii” din Trend Radar?
- Automatizarea fixa – foloseste echipamente specializate pentru a executa sarcini specifice si repetitive in medii cu volum mare de lucru, precum benzi transportoare, sisteme de sortare si paletizatoare. Ofera un debit ridicat si rezultate constante, dar are flexibilitate limitata, fiind potrivita pentru operatiuni cu fluxuri de lucru stabile si previzibile.
- Electrificarea – reprezinta procesul de inlocuire a echipamentelor alimentate cu combustibili fosili cu alternative electrice. In logistica, tranzitia la stivuitoare, AGV-uri si AMR-uri alimentate cu baterii litiu-ion este deja avansata, iar atentia se muta acum asupra provocarilor legate de infrastructura de incarcare, capacitatea retelei electrice si stocarea energiei.
- Vehiculele cu ghidare automata (AGV - Automated Guided Vehicles) - sunt vehicule fara sofer care urmeaza trasee fixe folosind sisteme de ghidare precum banda magnetica, coduri QR sau fire incorporate in pardoseala. Sunt utilizate pe scara larga in depozite si fabrici pentru transportul repetitiv al materialelor, oferind performanta predictibila si fiabilitate ridicata.
- Internet of Things (IoT) - reprezinta o retea de dispozitive interconectate, echipate cu senzori si software, care colecteaza si schimba date. In logistica, IoT permite monitorizarea in timp real a echipamentelor, stocurilor si conditiilor de mediu, furnizand date pentru sistemele de management al depozitelor, controlul flotelor si mentenanta predictiva.
- Analiza big data – presupune procesarea si analizarea unor volume foarte mari si complexe de date pentru a extrage informatii utile, a identifica modele si a sprijini luarea deciziilor bazate pe date. In logistica, aceasta este folosita pentru prognoza cererii, optimizarea rutelor, evaluarea performantelor si cresterea eficientei operationale.
- Robotii de picking – automatizeaza procesul de selectare a produselor si plasarea acestora in locatiile desemnate. Ei folosesc sisteme avansate de vedere artificiala pentru identificarea si sortarea articolelor, executand sarcini repetitive cu precizie ridicata. In logistica, reduc necesarul de forta de munca si imbunatatesc consistenta procesului de pregatire a comenzilor.
- Automatizarea proceselor robotizate (RPA) – utilizeaza roboti software pentru automatizarea sarcinilor repetitive bazate pe reguli, precum introducerea datelor, generarea rapoartelor si reconcilierea stocurilor. In logistica, RPA reduce efortul administrativ manual si rata erorilor, permitand angajatilor sa se concentreze pe activitati cu valoare adaugata.
- Combustibili cu emisii reduse – Combustibilii cu emisii reduse sunt surse de energie care produc mai putine gaze cu efect de sera decat combustibilii fosili conventionali. Acestia includ biocombustibili, combustibili sintetici si hidrogen verde. In logistica, ofera solutii de decarbonizare pentru aplicatiile unde electrificarea completa nu este inca practica, cum ar fi transportul pe distante lungi.
- Solutii de urmarire si trasabilitate – monitorizeaza deplasarea marfurilor pe intreg lantul de aprovizionare, oferind vizibilitate in timp real si trasabilitate completa. Acestea contribuie la cresterea eficientei lantului logistic, imbunatatesc securitatea, faciliteaza respectarea reglementarilor si ofera clientilor informatii precise despre livrare.
- Robotii mobili autonomi (AMR) – pot naviga independent in depozite folosind tehnologii precum SLAM, LiDAR si sisteme de vedere artificiala, fara a necesita infrastructura fixa. Sunt mai flexibili decat AGV-urile si se adapteaza usor la modificarea configuratiei depozitului. Pe masura ce flotele cresc, provocarea principala devine coordonarea AMR-urilor impreuna cu alte tipuri de vehicule.
- Computer vision AI – Vederea artificiala este o ramura a inteligentei artificiale care permite masinilor sa interpreteze informatii vizuale provenite de la camere si senzori. In logistica, este folosita pentru picking automatizat, inspectia calitatii, detectarea deteriorarilor, monitorizarea rampelor de incarcare si sisteme de siguranta care identifica pietoni si obstacole.
- Generative AI (include Foundation Models) – Inteligenta artificiala generativa foloseste modele fundamentale de mari dimensiuni, antrenate pe seturi extinse de date, pentru a genera continut nou, precum texte, imagini sau date structurate. In logistica, aplicatiile emergente includ interogarea datelor din depozit in limbaj natural, generarea automata de rapoarte, planificarea scenariilor cu asistenta AI si gestionarea inteligenta a exceptiilor. Aceste modele stau si la baza altor capabilitati AI, precum vederea artificiala si procesarea limbajului natural. Majoritatea aplicatiilor dedicate depozitelor sunt inca intr-un stadiu incipient de adoptare.
- Agentic AI – Agentic AI desemneaza sisteme de inteligenta artificiala capabile sa planifice, execute si adapteze autonom actiuni complexe pentru atingerea unor obiective, folosind instrumente si interactionand cu sisteme externe fara supraveghere umana permanenta. In logistica, aceasta poate permite gestionarea automata a exceptiilor, coordonarea dinamica a operatiunilor si administrarea completa a proceselor. Tehnologia evolueaza rapid, dar implementarea in mediile logistice necesita mecanisme solide de guvernanta si supraveghere umana.
- Robotii colaborativi (coboti) – sunt proiectati sa lucreze in siguranta alaturi de operatorii umani. Ei automatizeaza sarcini repetitive sau solicitante din punct de vedere fizic si se adapteaza prezentei oamenilor, fiind potriviti pentru operatiuni unde automatizarea completa nu este practica sau rentabila.
- Fabricatia aditiva – cunoscuta si ca imprimare 3D, creeaza obiecte tridimensionale prin depunerea succesiva de straturi de material pe baza unui model digital. In logistica, principala aplicatie este producerea locala, la cerere, a pieselor de schimb, reducand necesarul de stocuri mari si dependenta de lanturi lungi de aprovizionare
- Digital twins – Gemenii digitali sunt replici virtuale ale sistemelor fizice care folosesc date in timp real pentru a simula si optimiza functionarea acestora. In logistica, permit optimizarea configuratiei depozitelor, planificarea scenariilor operationale, modelarea capacitatii si analiza predictiva, oferind posibilitatea testarii modificarilor intr-un mediu virtual inainte de implementarea fizica.
- Solid state batteries – Bateriile cu electrolit solid folosesc electroliti solizi in locul celor lichizi, oferind avantaje potentiale privind siguranta, densitatea energetica, viteza de incarcare si durata de viata. Pentru logistica, acestea pot permite autonomii mai mari si timpi de incarcare mai scurti pentru stivuitoare electrice, AGV-uri si AMR-uri, dupa maturizarea comerciala a tehnologiei.
- Realitatea extinsa – include realitatea augmentata (AR), realitatea virtuala (VR) si realitatea mixta (MR), tehnologii care suprapun sau inlocuiesc lumea fizica cu continut digital. In logistica, aplicatiile includ picking asistat vizual, instruire imersiva si asistenta la mentenanta de la distanta, desi adoptarea pe scara larga in depozite a fost mai lenta decat se anticipa.
- Aplicatii industriale 5G – 5G este a cincea generatie de retele mobile, oferind viteze mai mari, latenta redusa si posibilitatea conectarii simultane a unui numar mare de dispozitive. In logistica, 5G industrial sustine comunicarea in timp real intre senzori, roboti si sisteme de control, permitand operatiuni de depozit mai flexibile si mai eficiente.
- Hidrogenificarea – reprezinta tranzitia de la combustibilii fosili la utilizarea hidrogenului ca sursa de energie mai curata. Hidrogenul verde, produs din apa folosind energie regenerabila, poate alimenta pile de combustie pentru vehicule si procese industriale. In logistica, acesta este relevant in special pentru aplicatiile grele unde bateriile electrice au limitari privind autonomia sau greutatea.
- Operarea la distanta – Operarea la distanta permite controlul echipamentelor si sistemelor din alte locatii prin intermediul tehnologiilor IoT, AI si al comunicatiilor moderne. In logistica, aceasta face posibila operarea de la distanta a stivuitoarelor, macaralelor si altor utilaje, crescand siguranta in medii periculoase si oferind o utilizare mai flexibila a fortei de munca.
- Roboti humanoizi – sunt masini proiectate sa semene cu corpul uman, avand de obicei trunchi, cap, doua brate si doua picioare. Principalul avantaj potential in logistica este capacitatea de a lucra in medii concepute pentru oameni, folosind echipamentele existente si executand sarcini nestructurate fara modificarea infrastructurii. Tehnologia este inca intr-o faza timpurie de dezvoltare, existand provocari importante privind dexteritatea, autonomia si costurile.
- Edge AI – reprezinta rularea algoritmilor de inteligenta artificiala direct pe dispozitive locale, precum roboti, vehicule sau senzori, fara a depinde de cloud. Acest lucru permite luarea deciziilor in timp real, fara intarzieri de retea, fiind esential pentru aplicatii logistice critice, cum ar fi evitarea coliziunilor si navigatia dinamica.
- Orchestrare energetica bazata pe AI – pentru a echilibra in timp real productia, stocarea, consumul si costurile energiei intr-o facilitate. Pentru operatorii logistici care utilizeaza panouri solare, sisteme de stocare cu baterii, statii de incarcare pentru vehicule electrice si tarife dinamice la energie, aceasta tehnologie optimizeaza simultan consumul energetic, necesitatile operationale si costurile.
Ce inseamna termenii din categoria „Tendinte in logistica” din Trend Radar?
- Logistica sustenabila – integreaza responsabilitatea fata de mediu, responsabilitatea sociala si eficienta economica in operatiunile lantului de aprovizionare. Aceasta include electrificarea flotelor, utilizarea energiei regenerabile, ambalajele circulare, precum si masurarea si reducerea emisiilor de carbon in activitatile de depozitare si distributie.
- Fluxuri inverse – includ returnarea, repararea, reciclarea si eliminarea produselor care se deplaseaza inapoi prin lantul de aprovizionare. Cresterea volumului de retururi din comertul electronic si cerintele privind sustenabilitatea determina investitii in zone dedicate procesarii retururilor, sisteme automate de sortare si decizii bazate pe inteligenta artificiala privind destinatia produselor returnate.
- Impactul comertului electronic – Comertul electronic a schimbat fundamental logistica prin cresterea cererii pentru livrari mai rapide, comenzi mai mici si procese mai complexe de livrare pe ultimul kilometru. Pe masura ce piata se maturizeaza, accentul se muta de la cresterea rapida la eficienta operationala si profitabilitate, ceea ce pune presiune asupra automatizarii depozitelor si gestionarii stocurilor.
- Logistica omnichannel – este o strategie care integreaza mai multe canale de vanzare - online, magazine fizice si aplicatii mobile - pentru a oferi o experienta unitara clientilor. Aceasta necesita gestionarea unificata a stocurilor, optiuni flexibile de livrare si vizibilitate in timp real asupra disponibilitatii produselor pe toate canalele.
- Angajare si retentie – Angajarea si retentia angajatilor se refera la strategiile prin care organizatiile isi mentin personalul motivat, productiv si implicat. In logistica, unde fluctuatia de personal este ridicata, acestea includ oportunitati clare de dezvoltare profesionala, formare continua, programe flexibile de lucru, recunoasterea performantelor si investitii in bunastarea angajatilor.
- Vizibilitatea lantului de aprovizionare – Vizibilitatea lantului de aprovizionare reprezinta capacitatea de a urmari in timp real marfurile, activele si informatiile pe parcursul lantului logistic. Tehnologii precum senzori IoT, RFID, sisteme de localizare in timp real si platforme integrate de analiza permit monitorizarea completa, de la receptie pana la livrare, reducand intreruperile si imbunatatind reactia la schimbari.
- Inventarierea automatizata – Gestionarea automata a stocurilor utilizeaza software si tehnologii digitale pentru administrarea si monitorizarea stocurilor cu interventie umana minima. Aceste sisteme cresc acuratetea inventarierii, reduc diferentele de stoc si ofera vizibilitate in timp real asupra stocurilor din toate locatiile.
- Simularea si modelarea in depozit – Simularea si modelarea depozitelor presupun crearea unor reprezentari digitale ale operatiunilor din depozit pentru analiza si optimizarea performantelor. Adesea asociate cu tehnologia gemenilor digitali, aceste simulatoare permit testarea modificarilor de layout, a fluxurilor de lucru si a scenariilor privind capacitatea inainte de implementarea fizica.
- Eficienta energetica – Eficienta energetica inseamna obtinerea aceluiasi nivel de performanta operationala cu un consum mai redus de energie. In logistica, aceasta include gestionarea inteligenta a incarcarii vehiculelor electrice, productia locala de energie, optimizarea cladirilor si utilizarea platformelor de management energetic pentru echilibrarea consumului, costurilor si obiectivelor de sustenabilitate.
- Solutii de livrare last mile – Solutiile pentru livrarea pe ultimul kilometru reprezinta strategiile si tehnologiile utilizate pentru gestionarea ultimei etape a livrarii, de la centrul de distributie pana la client. Fiind cea mai costisitoare si complexa etapa, aceasta este optimizata prin planificarea rutelor, urmarirea in timp real si optiuni flexibile de livrare.
- Guvernanta datelor – Guvernanta datelor reprezinta cadrul de reguli si procese pentru gestionarea calitatii, securitatii, accesibilitatii si utilizarii datelor in cadrul unei organizatii. Pe masura ce logistica devine tot mai dependenta de date generate de IoT, AI si sisteme conectate, o guvernanta eficienta este esentiala pentru decizii corecte si respectarea reglementarilor.
- Optiuni personalizate de livrare – Optiunile personalizate de livrare ofera clientilor control asupra modului, momentului si locului in care isi primesc comenzile, inclusiv livrare la domiciliu, ridicare din magazin, livrare la lockere sau alegerea unui interval orar. Indeplinirea acestor asteptari necesita infrastructura logistica flexibila si coordonare in timp real intre toate canalele de livrare.
- Logistica rezilienta – Logistica rezilienta presupune construirea unor lanturi de aprovizionare capabile sa anticipeze, sa reziste si sa se recupereze rapid dupa perturbari cauzate de evenimente geopolitice, dezastre naturale, probleme ale furnizorilor sau fluctuatii ale cererii. Acest lucru stimuleaza investitiile in diversificarea lantului logistic, monitorizare in timp real si planuri de continuitate.
- Platformele digitale – O platforma digitala este o infrastructura software care faciliteaza interactiunile, tranzactiile si schimbul de date intre utilizatori si sisteme. In logistica, platformele digitale permit gestionarea flotelor, coordonarea operatiunilor din depozit, conectarea cu marketplace-uri si colaborarea bazata pe date intre mai multe facilitati si parteneri.
- Strategie digitala a lantului de aprovizionare – Strategia digitala a lantului de aprovizionare foloseste tehnologii digitale si analiza datelor pentru administrarea si optimizarea fluxului de bunuri, servicii si informatii de la furnizori pana la clienti. Aceasta imbunatateste procesul decizional, creste eficienta si permite reactii rapide la schimbari si perturbari.
- Platforme logistice deschise – Platformele logistice deschise sunt ecosisteme digitale care conecteaza expeditorii, transportatorii, casele de expeditii si furnizorii de servicii logistice prin interfete standardizate si schimb de date. Scopul este colaborarea eficienta si automatizarea proceselor intre organizatii diferite.
- Reteaua logistica fizica interconectata (internetul fizic) – reprezinta o viziune pe termen lung pentru o retea logistica globala interconectata, inspirata de modul in care internetul digital transfera date. Conceptul presupune utilizarea unor containere standardizate care circula prin infrastructura comuna si retele deschise, pentru cresterea eficientei, reducerea transporturilor fara incarcatura si dezvoltarea unui transport de marfa mai sustenabil.
- Automatizarea ca serviciu – Automatizarea ca serviciu este un model comercial prin care operatorii logistici acceseaza solutii automatizate prin abonament sau plata in functie de utilizare, fara investitii initiale majore. Acest model reduce barierele de acces la automatizarea depozitelor, in special pentru companiile medii, transformand investitiile de capital in costuri operationale scalabile.
- Coordonarea inteligenta a flotelor – Orchestrarea flotelor reprezinta gestionarea coordonata a flotelor mixte formate din AGV-uri, AMR-uri, stivuitoare automate si vehicule conduse de operatori, printr-un sistem unic de control. Pe masura ce depozitele utilizeaza vehicule automate de la mai multi furnizori, platformele independente de producator, care optimizeaza traseele, alocarea sarcinilor si gestionarea congestiei pentru toate tipurile de vehicule, devin tot mai importante.
De la radar la prioritati
Trend Radar ofera o perspectiva ampla si pe termen lung asupra modului in care evolueaza logistica. In fiecare an, aceasta analiza continua este completata de informatiile obtinute direct de la clienti prin intermediul sondajului nostru anual.
Pe baza acestor perspective combinate, este selectat un grup restrans de tendinte logistice pentru o analiza aprofundata. Aceste tendinte nu sunt alese pentru ca sunt noi, ci pentru ca sunt deosebit de relevante pentru factorii de decizie din logistica in contextul actual.